Se intampla Sofisticart!

Business si arta. Oameni de afaceri si designeri contemporani la aceeasi masa, implicati in acelasi proiect. Se intampla Sofisticart!

Sofisticart este un eveniment care incurajeaza creativitatea. Personajele principale ale evenimentului sunt oamenii de afaceri, care propun si incearca sa se redefineasca prin arta, si designerii, care confectioneaza propunerile cu pricina. Cu ce se alege fiecare parte din aceasta poveste? Nimic mai simplu: oamenii de afaceri castiga ceva in plus la capitalul de imagine si isi contureaza personalitatea, iar designerii si, implicit, lumea artei se aleg cu un capital necesar revolutiei ideilor.

Asadar, e timpul sa renuntam la imaginea tipica a omului de afaceri si sa ne asteptam la o reinventare. La prima editie de Sofisticart designerii vor realiza agende pentru afaceristi. Vor spune ”adio” agendelor negre, scortoase, poate prea serioase, si le vor inlocui cu obiecte unicat in perfecta concordanta cu personalitatea lor. Imaginati-va intrand intr-o sala de conferinte si vazandu-i pe unii dintre cei mai seriosi oameni cu agende a la Agatha Ruiz! Eu zic ca e de bine ;).

“Atata vreme cat esti inconjurat de obiecte care sa te inspire si care sa te defineasca cu adevarat vei fi cunoscut si recunoscut de partenerii de afaceri la un alt nivel. Sofisticart va concretiza si va sedimenta valori noi intr-un domeniu care are dreptul si posibilitatea de a se redesena sub talentul si mouse-ul designerului contemporan”.

Dana Petrisor, PR Officer Nord Vision

... in-tu-ne-ric...

... luam masina timpului si ne intoarcem pe bancile scolii. suntem in clasa intai si invatam sa scriem. stau in banca a treia, pe randul de la geam si nu-mi place sa despart cuvintele in silabe! am declarat oficial chestia asta, dar nimeni nu vroia sa ma inteleaga. am trecut cumva de orele in care numaram silabele cuvintelor cu mana sub barbie, dar cand am inceput sa asternem cuvintele disecate pe hartie a fost o mare problema... totul era bine pana cand ajungeam la capatul randului si aveam de scris un cuvant care nu incapea acolo; nu stiam ce sa fac cu el... dar de despartit nici nu se punea problema! fie il inghesuiam cumva ca sa incapa in locul prea mic, fie lasam un spatiu, considerabil in economia caietelor de scriere, liber si treceam pe randul urmator. am pierdut ceva timp din viata in discutii interminabile cu mama si invatatoarea care se chinuiau sa ma convinga sa fac si eu ca toata lumea: sa despart cuvintele in silabe si sa folosesc randurile caietului pana la capat. am fost mituita pentru asta cu multe bomboane, ciocolata, o atentie deosebita din partea invatatoarei, dar pe mine ma macinau alte probleme: cum sa desparti un cuvant in silabe? de ce? de ce sa nu-l lasi intreg? poate ca-l doare si pe el daca-l desparti sau poate nu se mai simte intreg daca apare pe doua randuri... la urma urmei si un cuvant e... un cuvant!

cred ca abia prin clasa a treia, sub toate presiunile care apasau asupra mea, am inceput si eu ”sa intru in rand cu lumea” si s-o fac... sa despart cuvintele in silabe. dar, de fiecare data cand se intampla aveam un sentiment ciudat. nu era ceva ce-mi doream sa fac, era doar o forma de conformism.

in fine... cu toate ca trecusem de pragul critic, de perioada de negare, pe mine tot ma framanta aspectul acesta al silabisirii ortografice. insa mi se parea un caz pierdut pentru ca nimeni nu ma intelegea... si poate ca abia acum ma inteleg si eu mai bine:

- De ce nu desparti cuvintele in silabe?

- Pentru ca nu-mi plac despartirile.

... asta era, de fapt, raspunsul castigator!

beroza!!

"Beroza" este un cuvant relativ nou. Nici daca am vrea nu am putea sa-i facem o analiza morfologica si nici n-am putea sa-i stabilim originea; nu provine nici din latina, nici din greaca, nu e nici neologism... Insa ma gandesc ca ar putea fi inceputul unui nou dictionar :D.

A iesit brusc, intr-o sclipire de moment, dar si-a ocupat rapid locul in vocabularul meu si al celor care vor sa contribuie la aparitia noului dictionar.

Beroza e un termen abstract, dar lumea se imprieteneste repede cu el tocmai pentru ca fiecare poate sa-i dea un alt inteles. Cand lumea ma intreaba "ce-i aia beroza?", eu le raspund ca e ce vor ei... Beroza poate fi soseta desperecheata aruncata langa pat, mesteacanul din gradina bunicii, un joc, o pereche de ochelari, un cantec, un.... orice vrei tu!

Pentru mine, Beroza este portocala care zambeste fericita in frigider :).

friday i'm in luv

magic store

At the corner of my street

I found this magic store

with days and nights and years for sale

and lots of things I'm longing for.

Till today the store was closed

The door was chained and locked.

But this time a man invited me in

He told me about the price off.

That salesman dressed in black

I asked about the price.

He told me that the only way to buy

is to hit a double ace on dice.

You could take everything you want

'cause your dice will show the way.

You could take everything you'd ever need

tomorrow or today.

But if I find there dreams for sale

What should I buy?

cu iz de toamna...

“Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.
As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina.
As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu, daca as avea inima, as grava ura mea peste gheata si as astepta pana soarele rasare.
As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor…

Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata… N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea.

Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii… Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada.

Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna. Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice.

Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod nefericit mor”.

Gabriel Garcia Marquez

La PRaline inainte!! Cine mai doreste, cine mai pofteste?

90 de minute de PR... PR made in Romania! Cu ocazia Romanian PR Award 2007.
Primit
Vazut
Salvat
Shareuit:

"Seminarul Romanian Public Relations Award 2007 - How to win? va avea loc: Joi, 6 septembrie 2007, intre orele 10,00 - 12,30, la sediul Camerei de Comert (B-dul O. Goga nr.2), Sala Transilvania (Tronson 3, etaj 6)". Despre juriu si criteriile de jurizare vorbeste Thomas Achelis, Presedintele fundatiei Forum for International Communications si membru in board-ul Asociatiei Internationale de Relatii Publice (IPRA).

Acces gratuit. Participarea trebuie confirmata la e-mail: dana.oancea@praward.ro .

Further details: www.PRAward.ro