Pentru necunoscatori, Birmania "sufera" de dictatura militara din 1962. Cu ce se lauda Birmania? Aici nu exista justitie independenta si opozitia politica impotriva guvernului militar nu este tolerata. Birmania este tara cu cea mai mare rata de folosire a muncii fortate din lume. Inclusiv copiii, femeile si batrânii sunt obligati sa presteze munci grele în conditii precare. Organizatia Internationala a Muncii a condamnat, în repetate rânduri, aceasta practica, considerand-o o forma moderna de sclavie. Exista cel putin 1100 de detinuti politici, dintre care multi sunt torturati în mod obisnuit. Aproape jumatate din bugetul tarii este folosit pentru înarmare ( într-o tara fara inamici externi!) în timp ce, din suma alocata pentru sanatate, ar reveni doar 19 centi pentru o persoana, pe an. Nu exista libertatea de exprimare. Chiar si expozitiile de arta trebuie aprobate de autoritatile militare. In afara de revistele gen sport sau romantic, putinele publicatii independente care supravietuiesc sunt supuse unei cenzuri severe.
Represiunea religioasa este o alta trasatura pregnanta a regimului militar. Birmania este o tara predominant budista, iar regimul militar cere ca si clerul budist sa le sprijine dominanta. Trupe au invadat manastirile pentru a inlatura conducatorii budisti care sprijineau drepturile omului si miscarea pentru democratie. Chiar in luna octombrie a acestui an, in Birmania, a avut loc un adevarat masacru in randul calugarilor budisti. Sute de calugari budisti din Myanmar au fost executati in ultimele zile, iar trupurile lor au fost abandonate in jungla.
In Birmania exista în jur de 70.000 de copii soldati, mai multi decât în oricare dintre tarile lumii. Aici copiii sunt fie recrutati cu forta de la varste foarte mici, fie sunt vanduti armatei chiar de familiile lor. Copiii care ajung in batalioane sunt agresati fizic si psihic de ofiteri si sunt obligati sa participe la actiuni de incalcare a Drepturilor Omului.
Din ce in ce mai multe organizatii isi retrag investitiile de pe teritoriul Birmaniei, iar o parte din soldati au inceput sa refuze sa ia parte la masacre si parasesc armata, refugiindu-se in satele de la granita.
Pe acest fond, Human Rights Watch a realizat un raport privind situatia copiilor-soldati din Birmania, pe care il gasiti aici, si a lansat o campanie impotriva recrutarii copiilor - aici.
Un comentariu:
daca vorbim de o dictatura militara mi se pare si normal sa iti cresti soldateii de mici. Asta fac ei acolo.
Armata nu prea se ocupa cu alte activitati in afara de instructie si de a se "juca" de-a razboiul. Eventual mai terorizeaza niste cetateni-sclavi, sa le scoata din cap orice sclipire de revolutie si sa ii mai impinga la munca.
Celelalte state nu au niciun interes in indepartarea juntei ajunse la putere pentru ca Birmania nu are potential de Mare Consumator.
Calugarii haituiti si executati au mai incercat cate ceva dar, avand in vedere ca armele erau in mainile copiilor soldati, a fost un fel de scena a la Ultimul Samurai. Frica a fost instaurata. Orice om se teme de moarte => gata cu miscarile de protest.
Trimiteți un comentariu