oamenii de 1/2

Cred că despre oameni poți scrie la nesfârșit. Mereu îți dau motive să-i iubești sau nu, să-i pomenești sau nu, să-i apreciezi sau nu. Obișnuim să-i categorisim pe oamenii cu care avem de-a face, deși poate nu e cel mai înțelept lucru din lume. Fiecare dintre noi are propriile categorii în care îi vâră pe ceilalți. Ați auzit, probabil, de „oamenii-hey” sau de „oamenii-p**a mea”.

Eu cred că pe oameni îi poți cunoaște sau, mă rog, îți poți face o idee despre cum sunt și după obiceiurile pe care le au.
Oamenii de 1/2 sunt, în general, oamenii nehotărâți, care nu duc lucrurile până la capăt. Îi poți recunoaște după urmele pe care le lasă sau după entuziasmul care îi părăsește pe drum. Aceștia sunt oamenii care uită apa curgând, care nu pun capacul la pasta de dinți, iar pe cel de la crema de față sau de la sticla cu apă îl înșurubează doar pe jumătate. Sunt oamenii care se implică în cât mai multe proiecte, dar nu se focusează pe nici unul până la capăt. Când vor să facă o schimbare se mulțumesc doar cu jumătate: de exemplu, vor să renoveze o cameră, dar schimbă doar mobila, fără să mai zugrăvească; sau vor să-și transforme balconul în terasă boemă, dar până să apuce să ducă acolo floricele și canapeluțe, locul ia fața unui depozit cu lucruri de aruncat, și exemplele ar putea continua.
Oamenii de 1/2 sunt incompleți, indeciși, confuzi și confuzanți. Sunt oamenii care dau bir cu fugiții în timpul marii bătălii, sunt cei care nu-și doresc lucruri suficient de mult sau cu destulă tărie. Sunt oamenii care se întorc la mijlocul drumul, se opresc în fața primului obstacol sau se rătăcesc la prima intersecție. Oamenii de 1/2 fac mereu aceleași greșeli, ori de câte ori ar lua-o de la capăt.

Personal, nu-i apreciez pe oamenii de 1/2 și din aceeași categorie mai fac parte și oamenii care atunci când pierd un prieten au impresia că, de fapt, își aerisesc viața; oamenii care nu știu să ceară ajutor; oamenii care se ascund în spatele unei indiferențe mimate, al unui zâmbet forțat, al unui job în aparență perfect; oamenii care se dau la fund când începe să le meargă bine; oamenii care uită repede.