la televizor

Pentru că am avut mai mult timp liber, iar condiţiile meteo nu au fost dintre cele mai favorabile activităţilor în aer liber, m-am uitat destul de mult la televizor. Orele de ştiri, trebuie să recunsoc, au fost cele mai copioase: crime, violuri, naşteri spectaculoase de bebeluşi giganţi, politica cea de toate zilele, atenţionările meteo de toate culorile, poze şi poveşti despre divele autohnone, fraude la bac, pseudo-profesori picaţi în masă la examenele de titularizare, eterna investigaţie elodiană - toate mi-au trecut prin faţa ochilor şi prin dreptul urechilor. Cele mai de succes mi s-au părut, însă, 2 ştiri legate de mâncare:

Am aflat despre cum trebuie să fie fructele şi legumele conform normelor europene: castraveţii trebuie să fie crescuţi drepţi, minimul de curbură admis fiind de fix un grad, bananele trebuie să aibă fix nu-mai-ştiu-câţi centimetri lungime, iar nişte nu-ştiu-câte kilograme de kiwi au fost retrase de pe piaţă pentru că măsurau cu un milimentru mai puţin decât lungimea ideală.
Mi se pare absolut "genial" ce se petrece. Ne apropiem cu paşi repezi de "perfecţiune", nu risipim nimic şi aceste norme sunt foarte eficiente :-j. Aproape că aş îndrăzni să văd în domnii ăştia europeni nişte demni urmaşi ai lui Mengele, în căutarea legumei perfecte.

Şi dacă tot suntem la capitolul culinar, mă gândesc că ar trebui să ştiţi şi voi că cele mai pline de proteine vieţuitoare de pe pământul ăsta sunt viermii de bambus, iar pe locul 2 se află greierii. Scârboşenii pentru europeni, dar delicatese pentru asiatici, animăluţele se pare că vor câştiga teren în viitor căci ne ameninţă (şi) o criză a proteinelor cărora vacile nu le vor face faţă.

Uitatul la televizor a fost, cel puţin în această săptămână, într-adevăr o activitate educativă.