coincidenţe de weekend

Nu putem spune că este o coincidenţă că a fost weekend pentru toată lumea. Şi nici că a fost o vreme shitty afara. Însă faptul că foarte multă lume cunoscută a ales ca destinaţie de weekend paturile pufoase de la Ikea se înscrie la capitolul Coincidenţe. Dacă mi-aş fi propus ca într-o săptămână să mă întâlnesc cu toată lumea peste care am dat sâmbătă acolo, n-aş fi reuşit. Un tur de forţă prin Ikea a fost suficient ca să revăd lume cu care nu mă văzusem de 3 luni.

Dar şi mai mare coincidenţă a fost să văd 2 weekend-uri la rând aceeaşi maşină, cu acelaşi număr de înmatriculare, în locuri diferite: mai întâi în centrul Braşovului, apoi în parcare la Ikea şi în cele din urmă în parcarea blocului de vis-a-vis (din Bucureşti). Aşa încât salut respectuos posesorul/ posesoarea autoturismului cu numărul: B 82 GUF, întrucât drumurile noastre se intersectează frecvent.

Tot coincidenţa a făcut că tot weekend-ul să-mi treacă prin faţa ochilor cu obstinaţie literele a, n şi h, în combinaţii diverse, nebănuite şi nelimitate (prietenii ştiu de ce).

Dar, cu singuranţă, cea mai nefericită dintre coincidenţe a fost atunci când am ales acelaşi autobuz în drum spre casă, cu nişte fotbalişti wanna-be. Indivizi care şi-au sunat toată agenda de piţipoance "ca să le vrăjească pentru diseară" şi "ca să vadă care pică". Bineînţeles că nu cunoşteau cazul acuzativ şi foloseau "decât" în propoziţii afirmative. Să nu trecem peste faptul că organul lor cel mai de preţ ţinea loc semnelor de punctuaţie şi că simţeau o nevoie de nestăvilit să-şi întindă picioarele peste plasele de cumpărături ale colegilor de autobuz. A fost cel mai lung drum de weekend spre casă...

Bine am revenit în Bucureşti :-j!