Am redescoperit azi o poezie care ma "urmareste" din liceu...
Harta
de Marin Sorescu
Mai intii sa va arat cu batul
Cele trei parti de apa
Care se vad foarte bine
In oasele si tesuturile mele:
Apa e desenata cu albastru.
Apoi cei doi ochi,
Stelele mele de mare.
Partea cea mai uscata,
Fruntea,
Continua sa se formeze zilnic
Prin incretirea
Scoartei pamintului.
Insula aceasta de foc e inima,
Locuita daca nu ma insel.
Daca vad un drum
Ma gindesc ca acolo trebuie sa-mi fie
Picioarele mele,
Altfel drumul n-ar avea nici un rost.
Daca vad marea
Ma gindesc ca acolo trebuie sa fie
Sufletul, altfel marmora ei
N-ar face valuri.
Mai exista desigur
Si alte pete albe
Pe trupul meu,
Cum ar fi gindurile si intimplarile mele
De miine.
Cu simturile,
Cele cinci continente
Descriu zilnic doua miscari:
O miscare de rotatie in jurul soarelui
Si una de revolutie
In jurul mortii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu