La bloc se simte când vine vara... nu că în alte locuri nu s-ar simţi, dar aici observi cu prisosinţă schimbările de la un anotimp la altul. Lumea mişună până târziu în noapte, copiii bat mingea în faţa blocului până se întunecă, fetele cântă, băieţii învaţă să înjure. Băieţii de cartier stau în faţa scării până spre miezul nopţii la o bere şi nişte seminţe. Spun bancuri obscene, râd cât se poate de zgomotos, se laudă cu aventurile lor cu femei uşoare şi ascultă muzică... evident cât mai tare şi cât mai paraziţii sau manele. Vecinii îşi udă florile şi o bârfesc pe vecina de la 3 pe balcon. Am parte de câte o ploaie torenţială de vară de câte ori "fac pişu" aparatele de aer condiţionat ale vecinilor. Geamurile mele sunt mascate de fauna luxuriantă din faţa blocului obturând de acum unghiul de vedere al vecinilor de vis-a-vis care obişnuiesc, în lipsă de activitate, să tragă cu ochiul din când în când în sufrageria mea primitoare. Dudele se coc spornic în dud şi omizile se vor promena în curând la ceas de seară pe crengi. Uneori am impresia că tulpina dudului e un fel de catwalk pentru omizi, mai ales când se află în bătaia bliţurilor aparatului meu foto :D. Senzaţia acestei seri de vară sunt doi băieţi, unul în bloc cu mine, celălalt în blocul de vis-a-vis. Ei comunică pe cale orală, de la balcon la balcon, ca în flinstones... de fapt nu comunică, ci urlă (pentru doar atât s-a dezvoltat partea creierului lor legată de bun simţ) şi vor să facă schimb de numere de telefon... o feerie... n-ai cu cine, domne, n-ai cu cine... Vara eu stau mult pe balcon şi învăţ sau mă uit la filme... e iar vară! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu